Create a better tomorrow, tonight

absolut vodka1

absolut vodka2

absolut vodka3

absolut vodka5

absolut vodka6

absolut vodka7

[RO] Libertatea de expresie este subiectul pe care am de gând să-l acopăr astăzi, în colaborare cu Absolut Vodka, pentru care nu intenționez să vând sticle de alcool ci să povestesc despre un mesaj al campaniei lor, raportat la experiența mea.

Văzând pozele, v-ați prins deja în ce direcție am ales să merg cu articolul: 2010. Toamnă, primul an de facultate, mută-te în București, entuziasm maxim, să vezi ce fac eu pe dracu ghem acum că sunt în capitală.

Am intrat la științe politice. Mamă! Ce tare o să fie! Să vezi tu, după ce absolv, pfoaaai, super carieră ce fac! Aici nu e ca la Buzău, un petic de oraș, fără locuri de muncă și cu oportunități aproape nule. Știu eu, toți mi-au spus. Nu, nu. Aici chiar am șanse reale să FAC. Ce să fac? Eh, lasă. Văd eu. Până una alta, mai am o idee. Ai văzut cum sunt fetele alea din afară, de le urmăresc eu de câțiva ani? Alea de au blog și se pozează ele cu haine mișto și scriu despre ele? Karla aia de la Karla’s Closet și Jane de la Sea of Shoes, ba chiar și Emily cu Cupcakes and Cashmere. Ai văzut ce succes au fetele alea.

N-ar fi o idee bună să încerc și eu? La noi și așa nu prea sunt bloguri de modă deci “loc” am și până la urmă, ce-aș avea de pierdut? Da, niște timp liber în plus…Ah, și trebuie să îmi iau o cameră foto nouă, din aia scumpă, care face poze cu “ceață” în spate (așa numeam eu delimitarea subiectului de fundal la vremea aia, “ceață”). Ok, îmi iau din aia. Și apoi ce fac? Păi ce să fac, mă milogesc de individul nemernic când îl prind, după muncă, să mergem să facem poze. Le editez, scriu texte, le urc pe blog și mai departe, aștept. Fetele alea din afară, de ți le-am enumerat mai sus, așa au zis c-au făcut. Și la ele a mers! Dacă a mers la ele, de ce să nu meargă și la mine?

Cam asta era în capul meu, la 19 ani, proaspăt studentă în capitală. Simt ca și când ar fi 20 de ani de atunci, deși n-au trecut nici 10. Noțiuni romantice despre viață, rezerve mai multe decât era cazul (și lăsam să se vadă), o droaie de iluzii și o doză de naivitate care m-a “mușcat de fund” cu prima ocazie și în repetate rânduri. Până la urmă…probabil că așa e normal la vârsta aia.

Ma duceam așadar la facultate. În anumite perioade munceam part-time iar când nu făceam niciuna, nici alta, mă ocupam de blog. Într-o perioadă, chiar intens – aveam program fix de postat, foldere de inspirație, listă de subiecte de abordat, locuri mișto de făcut poze, vintage “nou” de arătat. În capul meu, totul era aranjat, fiind doar o chestiune de timp până când blogul meu va deveni unul cunoscut.

Te șochez dar ce să vezi, nu s-a întâmplat.

Să fie din cauză că m-am tuns scurt? N-are cum. Tooooocmai că tunsoarea mea e ALTFEL, mă diferențiază, nu mai e nimeni cu par așa scurt ca mine. Ar trebui să fie un atu!

Subiectele mele nu-s interesante, este? Scriu prost? Eu știu…fetele astea de mă citesc și-mi comentează zic că se amuză copios și că le place.

Să fie din cauză că nu-s suficient de sexy? Ce sexy mă, aici e blog de modă, ce sexy să fie?! E CU țoale, nu FĂRĂ. Nu, n-are cum să fie de la asta.

Anturajul atunci. Nu-s prietenă cu cine trebuie, este? Mda. Posibil. La evenimente nu mă duc…Fetele astelalte lucrează cu giganți și eu vorbesc de second hand-uri. Nu socializez suficient, nu-mi fac poze cu bot, nu pun citat sub poze.

Mda. Cred că problema e la mine.

…mă gândeam eu în capul meu, tânjind la expunerea de care se bucurau fetele cu chiloți și citat sub chiloți (îmi pare rău dacă sună nasol dar în continuare consider că nu e ok să citezi din Proust pozând cu picioarele mai depărtate ca Pluto de Soare).

Tot așa, tot așa, câțiva ani am stat confortabil în coconul meu de vintage și întâmplări hazlii, fără ca nimic spectaculos să se întâmple o lungă perioadă de timp. De câteva ori am vrut să renunț. M-am simțit neinteresantă, inadecvată, deplasată, nelalocul meu, oricum e degeaba, ce rost are să mă mai chinui?

[A nu se înțelege că arunc vina eșecului MEU în altă ogradă. Este vina MEA pentru că mi-am jucat cărțile prost. #wink]

Decembrie 2014

Mi se sugera tot mai des să încerc video.

Neinteresant. Cine o să vrea să se uite la mine, de ce să vrea să se uite la mine și cel mai important, cum pisici să mă adun să vorbesc în fața unei camere? Scrisul e cu totul altceva, aici pot reciti și regândi și reformula… Nu, video nu e pentru mine.

Nu m-aș simți confortabil.

Noiembrie 2017, după o serie de videouri catalogate “Din înțelepciunea Balabaniană”:

Cu cât ieși mai des și mai mult din zona ta de confort, cu atât șansele de lucruri mișto reușită sunt mai mari. M-am prins târziu de chestia asta, undeva prin 2015, având deja la activ 5 ani de semi-rateu bloggăristic (zic semi-rateu nu ca să îndulcesc situația ci pentru că sunt foarte mândră de fetele alea, puține la număr, care mă citeau cu fidelitate așa ne-cool cum eram).

Ce s-a întâmplat în 2015? Nimic special, cu o excepție: am schimbat poza pe video. BOOM. Poate nu boom imediat, dar luni, poate ani după, a fost un boom (a se considera laudă dacă încălzește pe cineva, nu-mi pasă. Sunt mândră până la cer de comunitatea mea și o afirm sus și tare, cât mă țin plămânii).

Deci…care-i faza?

Faza e că am prins curaj să nu mă mai cenzurez și să fiu eu. Să mă exprim așa cum consider, să drăcui dacă așa consider, să critic dacă așa consider, să vorbesc fix despre ce consider. Acum 7 ani n-aș fi îndrăznit să fac asta ca nu cumva să supăr, ca nu cumva să deranjez, ca nu cumva să “zică lumea ceva nasol”.

Ce să vezi, în momentul în care nu te mai interesează acel “ceva nasol” pe care l-ar putea zice lumea (și probabil că-l va zice), abia atunci încep să se deschidă uși. Și brusc, devii relevant(ă).  Cred că e valabil în aproape orice domeniu – ăsta cu bloggingul fiind doar experiența mea punctuală.

Am vorbit despre subiect, pe scurt, în postările de pe Instagram, surori cu pozele de mai jos, din campania Absolut – Create a better tomorrow, tonight:

[EN] The subject I am going to touch on today, in collaboration with Absolut Vodka for whom I don’t intend on selling alcohol bottles, but to tell you a little story regarding the message of their campaign, is freedom of speech.

I think that you’ve already guessed the direction I’m heading towards with this article based on the photos: 2010. Fall time, my freshman year in college, moving to Bucharest with so much enthusiasm, ready to take over the world starting with the big city.

I got admitted to Political sciences. OMG! It’s gonna be so cool! You’ll see, after I graduate, I’m going to have an awesome career! This isn’t like my hometown, a small town with no jobs and literally no opportunities whatsoever. I know so, everybody told me. No, no. I have a real chance of DOING SOMETHING here. Something like what? Oh, well… I’ll figure that out later. In the meantime, I have this great idea. Have you seen those girls abroad that I stalk constantly? The bloggers that take cool pictures of their cool outfits and write about them. Karla from Karla’s Closet and Jane from Sea of Shoes, even Emily from Cupcakes and Cashmere. You’ve seen how successful those girls are.

Wouldn’t it be a swell idea if I tried that too? We don’t have that many fashion blogs out here so there’d be “room” for me too and ultimately, what do I have to lose? Some free time maybe… Oh, and I need to buy a new camera, the expensive kind, the kind you can take “foggy” pictures with (that’s how I called the blur effect back then). Ok, I’ll buy it. And then what? Well, I’ll just have to beg my boyfriend to take pictures of me after work. I’ll edit them, write the posts, and well, wait. That’s what those girls I told you about earlier did. And it worked for them! If it worked for them, why wouldn’t it for me too?

That was my mindset when I was 19 and a freshman in the big city. I feel like it was 20 years ago although it hasn’t even been 10. A romantic outlook on life, far more reserved than I should’ve been (and it showed), a bucket of illusions and a dose of naivety that bit me in the ass several times. I guess it’s normal at that age.

So, I was going to college. Sometimes I had part-time jobs on the side and when I didn’t go to college nor work, I was handling my blog. Intensively, for a while — I had a very rigorous posting schedule, inspiration folders, never-ending lists of topics to write about, cool places for taking pictures, “new” vintage to show off. In my head, everything was set into place and it was only a matter of time until my blog was going to be known worldwide.

“Shockingly” that didn’t happen.

Is it because I cut my hair short? No, that can’t be it. My haircut is DIFFERENT, it separates me from the crowd, nobody has hair so short like me. It should be an asset!

My posts aren’t interesting enough, is that it? Am I a bad writer? I don’t really know about that… the girls that read my blog and comment on my posts say they’re having a blast and they like my writing.

Is it cause I’m not sexy enough? What are you talking about, this is a fashion blog! It’s about WEARING clothes, not WITHOUT. No, that can’t be it.

It’s my entourage then. I’m not friends with the right people, am I? Yeah. Quite possible. I don’t go to events… These girls work with titans and I’m over here talking about thrift stores. I don’t socialize enough, I don’t take duckface selfies, and I never put inspirational quotes in the caption.

Myeah. I think I’m the problem.

….that was going in my mind, as I was yearning for the exposure the girls with inspirational panties, I mean quotes were getting (I’m sorry if it sounds mean but I still believe that’s it’s not ok to quote Proust while posing with your legs farther apart than Pluto is from the Sun).

That went on for a few years during which I sat comfortably in my funny stories and vintage cocoon and no spectacular events in sight. I wanted to give up a few times. I felt dull, amiss, improper, it’s all for nothing really, what’s the point in struggling?

[I would like to note that I’m not blaming anyone else for MY failure. It’s MY fault because I haven’t played my cards right. #wink]

December 2014

I was getting more and more suggestions to try video. Meh. Who would want to watch me, why, and more importantly, how the hell am I going to gather myself and speak in front of a camera? Writing is a whole nother deal, here I can reread, rethink and rewrite. No, video is not for me.

I wouldn’t be comfortable with it.

November 2017, after a series of videos cleverly named “From the Balabanian wisdom”:

The more you step out of your comfort zone, the more chances you get at doing cool stuff succeeding. I caught on to this late, somewhere in 2015, when I already had about 5 semi-unsuccessful years of blogging under my belt (and I say semi-unsuccessful not to sweeten the blow but because I am very proud of the few girls that red my blog religiously even as uncool as I was).

What happened in 2015? Nothing special except for the fact that I traded photos for video. BOOM. Well, not an immediate boom, but months later, even years, there was a boom (you can consider it bragging if that makes you sleep at night, I don’t care. I’m tremendously proud of my community and I’m not afraid to speak up about it).

So…what’s the deal?

The deal is that I got the courage to not censor myself anymore and just be me. To express myself as I see fit, to cuss if I feel like it, to criticise if I feel like to, to talk about what I want to talk about.

I wouldn’t have dared of doing something like this 7 years ago because I didn’t want to upset or disturb anyone, and I was scared of the negative feedback I would get.

Get this, from the moment you stop caring about that negative feedback you might get (and you probably will), doors start to open. And suddenly, you become relevant. [I think that applies to almost any field — blogging is just my personal experience].

I’ve briefly talked about this in my Instagram posts, the sisters of the photos below from the Absolut – Create a better tomorrow, tonight campaign:

absolut vodka8

absolut vodka9

absolut vodka10

absolut vodka11

absolut vodka12

 

[RO] În 2010, șanse minime să mă fi relaxat 0.01 secunde în fața unui fotograf străin. În 2017, nu doar că mi-a făcut plăcere (ședința a fost una foarte veselă, cu muzică pe fundal și multă zbenguială), ba chiar am și filmat (a se vedea daily vlogul de acum 2 săptămâni). Și da, poate părea ciudat – Absolut Vodka. Dar cum am spus, nu e cu băuturi spirtoase, e CU CReativitate. E o campanie mișto, cât se poate de globală, la care mă bucur că pot participa cu povestea mea, în forma cea mai naturală (știi ce nasol e când ai o idee mișto și ți-o omoară din fașă tocmai pentru că folosești cuvinte ca “mișto”? E nasol, vă zic eu – dar nu e cazul aici).

Create a better tomorrow, tonight încurajează însă creativitatea și progresul, este o campanie optimistă care sărbătorește libertatea de expresie și militează prin creativitate pentru un Balaban fără teamă o lume fără bariere. Pentru a lansa campania (și foarte mișto că la ședința foto despre care vă spuneam mai sus am pozat pe fundaluri din ce urmează să vedeți), Absolut Vodka a creat un film ambițios care spune povestea creativității ca element primordial al progresului umanității: 

[EN] Chances are slim that I would have been this relaxed in front of a stranger’s lens in 2010. In 2017 not only did I enjoy it (the shooting was very fun, with happy music and lots of frolicking), but I even filmed parts of it (for reference, watch the daily vlog I posted 2 weeks ago). And yes, it might seem strange – Absolut Vodka. But like I’ve mentioned before, it’s not about the booze, it’s about creativity. It’s an awesome, global campaign and I’m happy I can be a part of it with my raw, uncut story (do you know how frustrating it is to have a cool idea and it’s killed in the bud simply because you use words like “cool”? It’s not fun, I can tell you that – but that’s not the case here).

Create a better tomorrow, tonight encourages creativity and progress, it’s an optimistic campaign that celebrates freedom of speech and advocates through creativity for a fearless Balaban world without barriers. For the launch of their campaign (and it’s so cool that we got to do the shooting on backgrounds from the video you’re about to see), Absolut Vodka created an ambitious film that tells the story of creativity as the main element in the progress of humanity:

 

Rezonez și #tevreauînechipamea, măi Absolut. Pe tine și sticlele tale ediție limitată, Absolut UNCOVER:

I feel you, Absolut. You and your limited edition bottles, Absolut UNCOVER:

absolut vodka13

[RO] Absolut UNCOVER vine cu strai nou, într-un înveliș albastru cobalt, inspirat de sclipirile cerului noaptea. Sticla simbolizează momentele pline de magie care se apar odată cu apusul soarelui, aducând un tribut nopților de petrecere când oamenii capătă curajul de a-și dezvălui adevăratul „Eu”.

[EN] The Absolut UNCOVER bottle features an interactive design that allows you to unwrap it, just like you would an actual gift. Inspired by the shimmer of the night sky and the endless possibilities of the night the bottle will add excitement to any party or celebration, when people are free to Uncover their true selves.

absolut vodka13

[RO] Cred că e important să rămâi receptiv la ce e în jur, “open-minded” cum ar spune englezii. Nu se știe niciodată cum ți se poate schimba viața de la o simplă cameră de vlogging 🙂

[EN] I think that it’s important to remain responsive to your surroundings, open-minded as you say. You never know how your life could change from a simple vlogging camera. 🙂

absolut vodka14

Photo credits: The tale within a photo

Follow:

9 Comments

  1. Constantin Ioana
    noiembrie 22, 2017 / 12:46 pm

    M-a emotionat tare mult articolul acesta. Asa de tare imi place ca, oricare ar fi subiectul despre care scrii, creezi o poveste in jurul lui. Nimic nu e la intamplare, totul e gandit bine si analizat profund, nu esti niciodata cu temele nefacute iar superficialitatea te ocoleste mereu. Campania Absolut mi se pare geniala! Apreciez brandurile care ies din zona lor de comfort si mizeaza pe creativitate. Bravo, Absolut! Bravo, Andreea! Sunteti minunati!

  2. Elena Platon
    noiembrie 22, 2017 / 12:53 pm

    Vai, cum sunt sticlele alea in editie limitata! Foarte tare campania! Felicitari! <3

  3. Georgi
    noiembrie 23, 2017 / 9:45 pm

    Oh, Doamne, sunt una din fetilii alea care “te citea”, inca de prin 2013. Avem cam aceeasi varsta (eu am 25, parca tu esti mai mare cu un an?)…
    Sunt foarte mandra de tine si de cea care esti, astazi. Te-ai schimbat, dar in bine. Esti un exemplu, mai ales pentru mine. Exemplu de ambitie, determinare (e mare lucru sa tii capul sus si sa ramai ferma, pe pozitie, cand ai putea sa faci reclama la orice rahat pentru niste bani in plus. Asta ne ajuta si pe noi, restul, sa ne apreciem munca pe care o facem, in orice domeniu am lucra si sa stim valoarea ei), originalitate si creativitate.
    Nu am instragram, sa te like-uiesc si sa te comentez, dar m-am abonat la canalul tau de youtube si mai las acolo, comentarii.
    Ai sa ajungi si mai sus. Ai incredere in tine si urmeaza aceeasi reteta, ca si pana acum. Nu lasa pe nimeni sa te influenteze si sa te schimbe, ca e un proiect, o reclama, o colaborare, o finantare, whatever. Balaban este doar una. Oricine apare, acum, la fel ca tine, nu are aceeasi valoare.
    Faptul ca ai ramas originala, te-a adus unde esti acum. Ar fi pacat sa incepi sa o dai in altele si sa iti sabotezi “brandul”.
    Te pup, te imbratisesc. Daca te vad pe strada, am sa te deranjez nitel, doar ca sa iti strang mana si sa iti multumesc, ca iti rupi din timpul tau, sa imi oferi mie o doza de entertainment de calitate.
    Si multumesc si masinii mele de spalat vase, ca de cand o am, am mai mult timp de Balaban :)))))).

  4. Andy
    noiembrie 26, 2017 / 2:22 pm

    Cum au trecut anii de când am inceput sa iti citesc blogul:)
    Mă uit câteodată la dulapul meu si îmi dau seama cât de mult m-ai influentat (pantaloni harem tot nu port 😀), cate lucruri am încercat pentru că mi-a plăcut cum le-ai abordat tu…si acum fac parte din stilul meu.
    Esti ” influencer” si trebuie să fii mândră de asta! Avem atât de multă nevoie si de alte influente decât pisi cu bot si citate de Dostoievski pe chilotei.

  5. Iza
    noiembrie 27, 2017 / 12:40 pm

    O,da!frumoasa trecere in revista❤..eu sunt aici de la inceputuri,sf lui 2010..tin minte ca era anul in care m-am casatorit si intr-o zi plictisitoare de munca,am dat de poza ta pe un site,o poza cu un outfit(de care m-am indragostit) si doar un clic a mai lipsit sa accesez faimosul “thrilloftheheel”..si de atunci nu am m-ai plecat,stilul tau de a scrie era la fel de captivant si “delicios” ca si acum,chiar daca evolutia e evidenta..te pup cu drag si iti doresc mult succes pe mai departe in tot ce iti propui!esti infloritoare!😘

  6. noiembrie 27, 2017 / 10:15 pm

    Bună Andreea. Eu sunt Gabriela. Sunt din Bacău si de 2 ani locuiesc in Anglia. Am inceput sa te urmăresc de prin toamnă dar sa stii că am văzut aproape toate clipurile tale inclusiv cele din urmă. Îmi plac foarte mult holurile despre vintage si daily vlogurile. Te admir pt ceea ce faci si pt modestia cu care te exprimi.Eu am 35 de si am 2 fetite dar să stii ca m-ai inspirat de multe ori în alegerea hainelor.Eu am iubit vintagiu de cînd eram in liceu dar cu timpul am cam uitat de “el” dar tu ai reusit să reinvii aceasta dragoste veche. Te felicit si să stii ca am sa continui să te urmăresc.

  7. decembrie 3, 2017 / 9:27 pm

    De multe ori m-am intrebat de ce nu am multi prieteni, de ce nu sunt in grupul ala ”cel mai tare”, de ce nu am ce sa vorbesc cu unii colegi, da, suntem diferiti, imi place sa leg prietenii de durata, nu prietenii pe o perioada limitata. Am invatat ca cel mai mult conteaza ce cred eu, ca trebuie sa fiu eu insami si sa lupt pentru visurile mele, muncind si sperand ca va fi bine, speranta nu moare niciodata.
    Mersi, Andreea, pentru postare, m-ai ajutat sa imi confirm iarasi ca a fi tu insuti si a crede in tine constituie un avantaj imens si o cale sigura spre reusita.

  8. Lorena Ciurez
    decembrie 9, 2017 / 11:46 pm

    Te urmaresc de ani de zile, de cand nu stiam prea bine cum functioneaza internetul, nici termenul de blog. Ajunsesem in locul asta din intamplare, l-am salvat, sa nu cumva sa il pierd, si ori de cate ori puteam sa deschid pc-ul intram sa vad ce ai postat…citeam si reciteam un articol, admiram pozele tale ore in sir si imi repetam mereu in gand “vreau sa fiu ca ea” E drept ca de cand esti pe Youtube nu am mai intrat asa des pe blog, dar cand intru savurez fiecare articol cu drag. N-as vrea sa crezi ca blogul a fost un semi esec, din contra, cred ca se vede clar munca depusa inca din primul moment, dedicarea si autenticitatea de care dai dovada, lucru care pe mine m-a cucerit. Cu 15 ani nu stiam multe despre viata, stil si altele…dar tu ai contribuit intr-un fel sau altul in formarea mea. Am schimbat tenesii cu tocuri, uneori blugii cu fustele, ba chiar am cumparat vechituri si mama ma certa in acea vreme ca le aduceam acasa, nestiind ca vinovatul nu sunt eu, ci ” influenta balabaniana”.
    De cativa ani locuiesc in strainatate, urmand cursurile unei facultati. N-a fost si nu este usor, insa de cate ori simt ca nu mai pot, ma gandesc la tine, la evolutia ta, la jobul tau (studiez publicitate si marketing)si-mi spun ca nu pot renunta, ca vreau sa fiu ca tine. Esti un exemplu pentru mine si o persoana pe care o simt aproape sufletului meu. Sper sa te intalnesc intr-o zi.

  9. Georgiana Brindusoiu (Istrate)
    ianuarie 12, 2018 / 4:05 pm

    Andreea, si eu te citesc de multa vreme. Te-am descoperit cand incercam si eu cu blogareala, dar eu am renuntat pentru ca a intervenit viata (copil, job, naveta etc). Din perioada aia, esti una dintre putinele persoane pe care inca le urmaresc cu constiinciozitate, iar acum te urmareste si fiica mea. In fiecare joi si duminica ma anunta ca “are Andreea video nou”! Imi place mult comunitatea pe care o ai si ma bucur sa fac parte din ea! Multa bafta in continuare! Eu te voi sustine in tot ceea ce vei face!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.