Din seria ce-a rămas din toamnă.
Cam friguştean acum pentru jachete scurte/decoltee dar a trecut mult de la ultima postare scrisă – am tot filmat, m-am şi plimbat, postari ioc – şi am vrut să updatez cu poze blogul. Cum n-am altele mai îmbrăcată, sper că ne descurcăm cu astea pentru moment.
Fusese o după amiază de Noiembrie, Duminică. Am mers la nu ştiu ce şmecherie de cafenea în Centrul Vechi (French Café cică s-ar numi – frumos, boem, era încă suficient de cald cât să fie ocupate toate mesele de afară; azi îmi imaginez că au 3 clienţi, atât cât încap în interior). După care am vizitat Muzeul de Artă al Bucureştiului – unde foarte mişto şi bine organizat. Nu mai reţin exact numele colecţiilor din perioada în care am fost eu dar am pierdut o după amiază întreagă acolo, în holbări. Singura care nu prea m-a coafat a fost cea de Artă Veche Românească – am mers pe repede înainte în secţiunea aia, nefiind deloc genul meu. Cred că biletul este în jur de 20-30 de lei, ceva aşa, şi merită din plin. Daţi o fugă într-un weekend, chiar e relaxant…
(Asos jacket, Sheinside top, thrifted pants, H&M hat, Zara bag)
Afară de asta, să ştiţi că pe mine m-a luat dracu de frig. Este şocant pentru voi, îmi imaginez. Cu atât mai mult dacă m-aţi ascultat urlând de frig, în fiecare an, cum a dat prima zăpadă.
Săptămâna trecută, pe 4, a fost prima zi de muncă după o vacanţă frumuşică, plimbăcioasă. Am avut un chef de lucru cam cum acum de stat la cratiţe. Adică deloc. Unde mai pui că vreme mizerabilă şi mare ninsoare şi haos ce-a fost în Bucureşti în ziua aia. Dar anul ăsta m-am şmecherit, să ştiţi. În ăilalţi am suferit constant că n-aveam cu ce să mă încalţ – alunecam cu orice, şi tractoare să fi purtat în picioare şi tot alunecam. Bam cu fundul pe gheaţă. Anul ăsta însă, mare şmenozeală ce-am făurit.
Mi-am luat cizme. Şi nu orice cizme. Mi-am luat cizme de cauciuc. Din alea de pescar, urâte cu spume, cauciuc negru, sinistru, maxim de rafinament şi eleganţă. Astea:
Am tot văzut-o pe gagica de la Atlantic Pacific purtându-le (v-am mai zis de ea, e o dragoste mai veche a mea) – ea are nişte modele mai scumpe, Hunter nu ştiu cum, mari fiţe în domeniu. Şi le poartă în tot felul de combinaţii care arată chiar bine, surprinzător. Acuma, eu după cauciuc nu mă omor nici măcar dacă le poartă Atlantica, dar punând la socoteală talpa zimţată şi impermeabilitatea (plus că funde simpatice pe dos), m-am aventurat şi-am cumpărat prezentele atrocităţi, aflate la reducere cum scriu asta.
Cum vi se par?
