Ragazza in piazza

Eram această divă în Roma: tocuri, chipiu elegant, fustă să ocupe 3 scaune, vintage, ruj roșu, astea. Capul sus, spatele drept. Pășesc cu grație, privirea înainte, poc. Cum poc? Poc, geanta mea din mărgeluțe găsește potrivit să se prăvălească la pământ, mânerul se rupe cu totul din ambele laterale și bine, pa, la revedere, no mo baretă de ținut paporniț. Asta ca să știți de ce stau cu geanta pe post de deodorant, la subraț.
Trecând de tehnicalități (fusta știu că o să mă întrebați, e asta de aici și o iubesc mai mult decât o iubește mă-sa, bluza e defapt un body de la Uniconf care ține de cald, stă locului și nu se așează în pliuri pe talie, pantofii, Zara iar restul accesoriilor, vintage), aș vrea să spun că din punctul meu de vedere, Roma chiar cere să te îmbraci frumos. Nu l-am explorat pe tot dar un oraș așa elegant și cochet, încărcat de istorie, cu atât de multe de văzut și de făcut, am considerat că cere toată consideratiunea mea și m-am împopoțonat pe cât de galeș m-a dus capul. Pentru alte outfituri și impresii „la cald” din Roma, sper că văzurăți vlogul. Dacă nu, vă relatez mai jos:
În primul rând, 3 zile să vezi Roma e ca și când ai mai bea un pahar de apă atunci când ți-e foame de ai mânca și masa. Insuficient e puțin spus (mai ales în condițiile în care la 5-6 e beznă iar majoritatea obiectivelor turistice sunt ticsite de popor pasionat). La Colosseum erau sute dacă nu mii de oameni, cozi interminabile, agitație și zgomot, bișniță cu bilete (ceea ce am cumpărat și noi, tocmai ca să evităm cozile) și o construcție grandioasă de care nu pot să pun că te poți „bucura” în liniște. Poate așa trebuie să fie, în amintirea a ce era cândva acolo dar chiar și în prezent, chiar și fără tigri sau lupte sângeroase, e o luptă să intri și o luptă să acumulezi informație într-un timp atât de scurt pe cât am avut noi. Recomand cu căldură, în caz că avem doritoare/doritori, să luați un tur complet cu ghid. Este puțin mai scump dar vă alegeți și cu „povestea”, pe lângă vizualul impunător. Ca să nu mai spun ce senzație te cuprinde să pui piciorul într-ânsul…
Capela Sixtină este cea pe care o regret cel mai tare. Am avut la dispoziție o singură „coadă”, adică un singur obiectiv căruia am putut să-i dedicăm mai mult de o oră și am ales Colosseumul, în defavoarea Capelei. Din cunoștințele mele, și acolo ai timp să faci 3 copii până îți vine rândul să intri, iar mai departe, dacă Colosseumul pot să-l văd călcată pe picioare de tovarășii nemți, Vaticanul aș prefera totuși să-l savurez într-un cadru mai „intim”. Ceea ce probabil că nu se va întâmpla în viața asta dar indulge me în fabulație.
Gelato. Vai, cât e de bun Gelato-ul lor! Am cumpărat din mai multe locuri, prețurile oscilând undeva între 3-10 euro pentru un cornet cu 3 cupe (go big or go home), am cumpărat chiar și de la Venchi care, dacă e să mă întrebați pe mine, pălește în favoarea multor altor localuri cu prețuri mult mai mici. Era o gelaterie micuță undeva la 2 pași de Fontana di Trevi (fabuloasa fântână), o nebunie! Apare și în video aia (de gelaterie zic).
Pe străzi…Înserați voi onomatopeea adecvată.
Nu știu, pentru ăia care locuiesc acolo și se bucură de frumosul ce-i înconjoară dintotdeauna, probabil că e de un banal crunt. Pentru mine care am crescut printre blocuri gri și încă le văd zilnic în București, construcțiile și drumurile lor sunt de poveste. Atât cât am văzut, repet. O fi nasol la periferie, habar n-am. Eu vorbesc de puncte centrale unde străduțele sunt pietruite, vezi liane cocoțate pe pereți, fântâni și case elegante, obloane mari și porți din fier forjat arcuit.
Prețurile. Mai mult decât decente. Sigur, pe aeroport o apă la 0,50 ml costă 4 euro dar dacă o cumperi dintr-un magazin oarecare, găsești și la 1 euro. Pentru transport, cel mai inteligent lucru ar fi să cumpărați un pass la 7,5 euro pe zi în care nu doar că ai incluse călătorii nelimitate dar unele muzee oferă și acces gratuit pe baza pass-ului ăsta. Și că tot vorbim de muzee, sunt convinsă că Roma oferă en-gros și la capitolul ăsta însă eu recomand Palazzo Doria Pampilij (apare și în vlog), după cum îi spune numele, un palazzo ca un palazzo, mobilat și decorat să ai ce povesti nepoților.
Și ca să închei, pentru amatoarele de shopping, bani și timp să ai. Magazine de lux la tot pasul (am văzut de la Chanel până la Gucci, Saint Laurent și Valentino, plus multe altele) dar există și potențial pentru vintage. N-am apucat să vă arăt în videoul meu  -fiind în febra plecării – însă am găsit niște lucruri superbe, majoritatea la prețuri bune.
Și cam asta fu cu Roma. O experiență deosebită pe care abia aștept să o repet. Voi ați fost? Liber la impresii 🙂