Probably the simplest pair of shoes that exists or ever existed in my wardrobe, these fuchsia sandals made my heart melt from the first time I saw them. It’s not often that I fall in love with something so uncomplicated and…well, with such a small heel. I’m normally drawn to sky-high heels with stylish details: buckles, zippers, straps, laces, ribbons etc, but a single strap and a 3 inches heel? ME? Ha! Never. Or so I thought. They feel super comfortable and they work well with pretty much everything in my closet, despite the bold color. Speaking of which, I’m seriously thinking to get the green version as well… They are just too gorgeous.
“Păi bine măi mamă, da’ n-ai atâtea? Asta îţi trebuia ţie acum? Sunt unele în dulap de nu le-ai purtat niciodată, le cumperi şi le-azvârli cât colo de se pune praful pe ele! Pe toate prostiile dai banii! Şi apoi orăcăi la telefon că ţi-e poftă de mâncare gătită şi ca să vină maică ta mare să-ţi facă supă cu tăiţei. Cred şi eu că ţi-e poftă, pe-o masă caldă n-ai da banii! Nuuuuuu, tu tre’ să-i îngraşi pe alţii!”
Toctoctoctoctoctoctocccccctotocccctotococcccccc în capul meu, 10 minute, la telefon. Mama. Live from Buzău city.
Bunică mea face cea mai bună supă cu tăiţei ever dar maică mea…maică mea…ce ciorbă de limbă face maică mea! Iisuse. Şi pentru ce mă, tovarăşelor? Pentru săndăluţe din piele întoarsă (imitaţie, mă rog), în cel mai delicios şi bombonicios roz fuchsia, cu cel mai baby toc ever (8 cm modeşti). Pentru asta, mamiţo? Când mi-am luat Lite, am înţeles. Ai zis că-s topoare cu şiret şi că putem să le băgăm pe foc la iarnă. Când am venit cu Miu Miu rile, ai zis că-s aşa urâte că nici Pricop nu mi le roade. În liceu purtam skate shoes. Te încălţai cu ei în curte şi patinai p’acolo dilimaCĂ CU Rudolf în braţe, ziceai că-s bărci. Iar tu Noe pe corabie, cu orătania în braţe.
Nah că acu’ mi-am luat pantofi finuţi. De-a dracu’ şi d’ambitioasă. Mai zi ceva!
Şi dacă mă enervez, îmi iau şi pe verde. Aşa de mult îmi plac…
