[RO] Incursiunea mea în lumea vintage-ului începe de acum 10 ani, într-o perioadă în care “colecționam” tot ce prindeam, fie că era material optzecist, fie că venea de pe vremea războiului (care război vreți voi).
Dupa o metamorfoză și experimentat en-gros pe parcursul facultății, acoperind un spectru larg de influențe șaizeciste – optzeciste, m-am oprit în prezent la prima jumătate a secolului XX. Ca să complic și mai mult lucrurile, înspre sfârșitul primei jumătăți a secolului XX: anii ’30, ’40 și ’50 sunt decadele mele preferate din punct de vedere al modei. Iubesc eleganța anilor ’30 (săptămâna trecută am intrat în posesia unei delicioase rochii de catifea din perioada aceasta; este divinissimă), creativitatea și ingeniozitatea anilor ’40 și întoarcerea la feminitate din anii ’50. Toate mă inspiră iar stilul meu actual este dictat în mai mică sau mai mare măsură de elemente componente ale acestor decade.
Astazi însă, vreau să focusez discuția pe 1940. Mai exact pe pălării.
[EN] My foray into the vintage world began 10 years ago, in a time when I was collecting everything I could get my hands on, whether it was from the ’80s or war prey (whichever war you prefer).
After experimenting heavily with covering a large spectrum of the ’60s to ’80s influences and transforming, I am currently „located” in the first half of the 20th century. To complicate things even more, towards the end of the first half: the ’30s, ’40s, and ’50s are my favorite decades when it comes to fashion. I love the elegance of the ’30s (last week I received a delicious velvet dress from that era; it’s absolutely divine!), the creativity and ingenuity of the ’40s and the return to feminity of the ’50s. These all inspire me and my current style is more or less dictated by elements from these decades.
[RO] Anii ’40 înseamnă război și concentrarea tuturor eforturilor înspre victorie. Dacă moda masculină stagnează odată cu plecarea bărbaților pe front, femeile rămân acasă iar stilul lor devine o reflexie (sau victimă?) a uniformelor de război. Franța este ocupată de nemți în 1940, drept urmare (aproape) toate casele de modă își închid ușile și părăsesc Parisul.
Moda devine utilitară și confortabilă, materialele sunt limitate (lâna se folosea pentru uniformele soldaților, pielea pentru cizmele lor iar mătasea cândva folosită pentru rochii, era acum transformată în parașute). Hainele erau raționalizate pe bază de cupon iar situația urma să dureze chiar și după încheierea războiului din 1945. Întoarcerea la feminitate începe undeva din 1947, odată cu apariția curentului “New Look” al lui Christian Dior.
Trecând însă de contextul istoric și revenind la pălării, eu consider perioada anilor ’40 că fiind cea mai creativă și frumoasă din punct de vedere al accesoriilor (ceea ce mă gândesc că poate părea ciudat, având în vedere chivernisirea explicată mai sus).
Ei bine, cu toate că materialele preferate erau greu spre imposibil de găsit, accesoriile rămăseseră singurele neraționalizate în perioada războiului și astfel apar exemplare dilii ca cel pe care îl port eu în pozele de astăzi. Existând restricția în ceea ce privește materia primă, pălărierii recurg la decorațiuni din ce în ce mai excentrice și neobișnuite, reciclează și reinterpretează, pălăria anilor ’40 devenind “suport moral” în vremuri întunecate, cu rol decorativ dar și de însuflețire a unei inimi frânte sau a unui chip ingrijorat.
Acum, întrebarea este…pălăria mea cărei inimi frânte o fi servit ca pansament?
[EN] The ’40s meant war and focusing all efforts on winning it. As men’s fashion reaches a halt with the men going to war, the women stay at home and their style becomes a reflection (or a victim?) of the military uniforms. France goes under German occupation in 1940, therefore (almost) all fashion houses go out of business and leave Paris.
Fashion becomes utilitarian and comfortable, fabrics are limited (wool was used for the soldier’s uniforms, the leather for their boots and the silk once used for dresses, gets turned into parachutes). Clothes were rationalized by coupon and this was going to last even after the ending of the war in 1945. The return to feminity begins around 1947 when Christian Dior’s „New Look” trend appears.
Leaving aside the historical context and returning to hats, I find the ’40s to be the most creative and beautiful decade when it comes to accessories (which you might find odd, given the snug berth explained above).
Well, even though good fabrics were almost impossible to find, accessories were the only things left unrationalized during the war and that is how extravagant pieces like the one I am wearing today appeared. Given the restrictions when it came to raw materials, hatters turn to eccentric and unusual decorations, they recycle and reinterpret, turning the ’40s hat into „moral support” for dark times, it’s role not only decorative but also to revive a broken heart or a worried face.
I wonder…did my hat help soothe any broken heart?
Jacheta/Jacket: Marc Jacobs
Pantaloni/Trousers: Answear
Poseta/Bag: vintage
Palarie/Hat: vintage
Manusi/Gloves: vintage
Pantofi/Shoes: Laurence Dacade for Thakoon
Photo credits: The tale within a photo
Pozele facute sunt intr-un loc minunat, iar jacheta este superba Nu stiu daca ai prezentat-o pe YouTube , dar este o piesa minunata, ce se asorteaza perfect cu tema aleasa, si tinuta pe care ai abordat-o!
Articolul este unul interesant, si foarte palarios, iar infoarmatiile aflate sunt foarte dragute, si de ajutor! Daca pe blog ai ales sa prezintipalariile, ma gandesc ca pe Youtube ne vei prezenta tot ceva legat de palarii! Esti o frumoasa si o delicata, si abia astept sa vina urmatoarele articole, si urmatoarele videoclipuri pe YouTube! Te pup si te imbratisez!
Foarte frumos articolul tău! Îmi place că are ceva educativ în el și pentru câteva secunde chiar m-ai introdus în vremea respectivă. Ești o inspirație pentru noi toate și îți apreciem munca depusă pentru a ne oferi content de calitate, atât pe YT cât și pe blog.
Te pup și te îmbrățișez cu drag!
Ai un stil superb!plin de feminitate,si eu am o afinitate pt aceasta perioada,in care femeile aveau o silueta frumos conturata. Legat de accesorii,trebuie sa recunosc ca in ultima vreme am tot „vanat” brose (invidioasa fiind pe colectia ta) si fara sa-mi dau seama,cred ca am contaminat si alti membrii ai familiei deoarece,saptamana trecuta ,fiind la cumparaturi in Lidl cu fetitele mele,o aud pe cea mare strigand(4ani) „mami!uite ce breloc frumos are tanti!!” Cand ma intorc,o doamna(babatie:) ) avea o brosa superba pe palton..la care eu o intreb :” mami,vrei sa spui brosa?” , „da,mami,brosaaaa!” :))) ii plac si ei ft mult,nu stiu cum o sa evolueze moda,dar sper sa-si pastreze gustul pt frumos cand va creste. Multumim pentru ca ne insufli aceasta dragoste pt frumos!
Este extraordinar de frumos articolul, Andreea! Hainele si accesoriile din acea perioada au, intr-adevar, o mare incarcatura emotionala, ar fi asa fascinant sa putem afla cui au apartinut, dar acest lucru ramane, din pacate, de domeniul serialelor.
Bună Andreea. Tot ce creezi este extraordinar, mii de mulțumiri pentru tot ce ne dăruiești.
Iubesc anii ’40 (chiar daca, din pacate, inseamna razboi) si articolul este super (ca de fiecare data).
Tinuta ta este superba, de asemenea!
Bună Andreea!
Este primul meu comentariu deși te urmăresc de aproape un an pe YouTube și celelalte retele.
Ești minunata!Îmi place la nebunie ceea ce ne prezinți dar, și seriozitatea și atitudinea ta . ÎMI PLACE TOT !Te pup dulce dulce dulce…
Buna Andreea!
Te urmăresc cu mare drag peste tot, chiar dacă uneori nu postez într-un mesaj cât de mult însemni pentru noi toate fetele, cele puține/multe care te urmărim.
Pozele sunt adorabile și le devorez de fiecare dată când postezi. Felicitări ție pentru munca depusă pentru că tu ești centrul a ceea ce vrei să faci, dar și echipei tale din spate care muncește cot la cot cu tine pentru a ne arăta nouă,urmăritorilor, produsul finit.
Dragalaso!
Avem nevoie de persoane ca tine in social media!!! Esti o sursa de inspiratie, te admir foarte mult!