Barefoot in the freakin’ stradă, nu park

12345687
(Sheinside skirt, Zara sandals, thrifted belt, H&M jewelry)

Trecând de ditamai furtuna ce se apropia (vedeţi picăturile de pe fustă?) şi baloţii sexy din poze, avem ceva frumos din seria penibilului în public, de săptămâna trecută. Nicio grijă, n-are Balaban pic de ruşine sau complexe. Deci liber la hlizit:
După 3 zile de verificare frenetică a căsuţei poştale, primesc în sfârşit aviz(e). Plasesem recent un puhoi de comenzi în online şi tot aşteptam să-mi vină înştiinţare. Vroiam cu ardoare să mă prezint la ghişeu. Să-şi bată joc de mine funcţionarii publici. Iar. Aşa cum bine m-au obişnuit. Poşta Romană a fost dintotdeauna ceva dă vis, poate mai dă vis ca CFR ul – altă companie naţională egală cu moartea în ochii mei (mai ţineţi minte cum vă povesteam iarna trecută c-am aşteptat un tren 5 ore jumătate în gară, pe minus multe grade? Mmmm, such beautiful memories, mmmm).
Divaghez.
Bon, deci mă duc la poştă. Îmbrăcată lejer, neîncoţopenită, cu nişte giorase de haine că oricum nu-mi ardea de ieşit pe căldura aia. Erau dăcât 40 de grade. Poşta, evident, la mama dracu. Ajung, stau la coadă – pentru că ce să vezi, din cei 5 cinci angajaţi pe care i-am văzut, doar o doamnă (acră) era la ghişeu. Îmi vine rândul, semnez acolo papirul şi o aştept pe aia să-mi aducă pachetul din depozit.
BUF! Mi-l trânteşte pe masă sictirită şi se întoarce cu spatele înainte de a apuca să mulţumesc sau bună ziua. Neimportant asta dar pachetul era cam jumate din mine. Cum îl car eu p’ăsta, trăi-ţi-ar, până acasă? Nu era exagerat de greu dar în schimb, foarte voluminos şi mi-era greu să-l cuprind. Sacoşă aşa mare oricum nu aveam la mine, maşină nici atât, însoţitor nu…păi ia şi târşâie-l. Mă rog. Ies din clădire cu pacheţoiul în braţe (nici nu mi se vedea capul de mare ce era), fac 20-30 de paşi şi CLANC. Cum clanc? Ce dracu s-a auzit? /:) Dau să merg…dar ce să vezi, mi se rupsese sandaua dreaptă. SUPERB 😐 Şi io acuma ce fac? Se rupsese grosolan de rău, cu barete dezlipite complet şi talpă ruptă, adică nu era un defect minor, tolerabil, cu care puteam ajunge liniştită acasă. Nu tată, nu. Apăi, când îşi rupe Balaban sandalele, le rupe cu totul şi eventual şi pantalonii în fund. Nu e ca şi când s-ar putea la mine cu jumătăţi de măsură.
Prin urmare, fiind imposibil să mai ţin cumva sandaua aia imobilizată pe picior şi stupid să merg încălţată doar pe piciorul drept…la dracu, am dat-o jos şi pe ailaltă. Vă imaginaţi? Mă vedeţi? Ziua, în amiaza mare, DESCULŢĂ în mijlocul străzii, într-o zonă cât se poate de publică şi departe de casă, cu un pachet care nu făcea altceva decât să atragă ŞI MAI MULT atenţia asupra faptului că sunt un pokemon desculţ, cu un pachet mai mare ca mine? Da dragă, aceea eram chiar eu. Ce contează că am treijdămilioane dă perechi de pantofi, sigur că fix MIE a trebuit să mi se întâmple.
Ce-am făcut, vă întrebaţi? Păi ce era să fac, am luat drăcia în braţe şi-am mers uşurel pe jos (cu atenţie să nu-mi intre vreo porcărie în talpă), 30 de minute, până acasă. Ca să vă faceţi o idee cam câtă lume s-a uitat ciudat la mine…să spunem că numărul de oameni a fost direct proporţional cu cantitatea de mizerie de pe tălpile mele.
Aşa ceva? Aplauze, reverenţe, vă mulţumesc, dăcât MIE.

Cu stimă,
Freakin’ fetiţa cu pachete 2014

Paaaaaaaaa

Distribuie:

Leave a comment

  1. Mihaela Stanusila
    august 18, 2014 / 10:10 am

    Nu vreau sa-mi imaginez cat de „placut” era sa mergi pe betoane incinse. Dar in schimb vreau sa-mi imaginez cum aratai cu respectivul colet in brate. Ajutor de Mos Craciun in mijlocul verii :).

    Te pup! Zi frumoasa sa ai!

  2. august 18, 2014 / 11:09 am

    Foarte frumoase pozele, Andreeo!! 😀

  3. august 18, 2014 / 11:51 am

    Vezi partea buna.. din cauza volumului coletului, nu ti se vedea fata, ce-ti pasa cine s-a uitat stramb? :))
    Cred ca erai amuzanta oricum 😀
    Superbe pozele, anul asta cred ca sar peste o astfel de sesiune foto… de la mare am venit noaptea si pe la mine prin zona n-avem 😛

    http://www.newtouchofcolor.com/

  4. august 18, 2014 / 1:13 pm

    Dumnezeule, un noroc minunat ai avut in acea zi :))
    Bine ca nu te-ai taiat orin talpi sau ceva de genul.

    Curiozitate: erau sandale extraordinar de frumoase dupa care vom plange cu totii?

  5. august 18, 2014 / 6:24 pm

    Andreea, that skirt is SO pretty on you! I love how you pair your skirts with those awesome belts. Great look.

    Lauren xo
    Sophisticated In Style

  6. Carmen
    august 18, 2014 / 9:28 pm

    Si totusi…de ce nu ai luat un taxi? Chiar daca nu aveai bani la tine,il puteai plati cand ajungeai acasa

  7. august 19, 2014 / 2:31 pm

    :)))))))))) saxi :d (ma refer la ce s-a intamplat) pacat ca nu eram cu tine. ne-am fi distrat pe cinste. Sunt si eu foarte baftoasa la asemenea intamplari (stiu cum e sa te intorci descult acasa :d)

    Superba tinuta, imi place si filtrul folosit. Great job, Andreea, muah!!!

    nico

    http://www.nicoleta.me

  8. Anonymous
    august 20, 2014 / 2:30 am

    I continue to enjoy seeing you mature and your blog take different directions. Great work and I like the stories which are obviously a part of your personality that is unique to the blog. Anonymous as always.

  9. august 20, 2014 / 10:42 am

    Cat de misto sunt pozele!!
    Ai avut noroc ca nu te-ai taiat sau intepat, asa ca priveste partea buna a lucrurilor :)))))))
    Oricum foarte funny felul in care ai povestit intamplarea! 😛

  10. Anonymous
    august 25, 2014 / 7:49 am

    wow, deci cred ca pozele astea sunt preferatele mele de pana acum, este superba, parca ar fi de revista. sa nu cumva sa-ti treaca prin cap sa te tunzi, auzi? te pup, de la Cluj

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Looking for Something?