(River Island pants and earrings, New Look booties, Kenvelo jacket, Bershka scarf, no name bag)
EN: I’m still in my harem pants phase, as demonstrated by these photos. Yes, they are ugly and you hate them I know, but they are also insanely comfy and they serve extremely well on days when I don’t know what to wear, which is more than enough to love them!
I threw on whatever I could find at 8am the day I wore this (I seriously hate waking up in the morning!) as it seemed like the next best option to leaving home in my pajamas. Went to classes and then into town, paid the rent and run some other errands and later on I went to Zara for a spot of shopping and picked up a pretty pair of black boots which I’ll be showing you guys in my next post!
Finished my day with a lovely dinner at my friend’s house and finally settled down with the last episode of Dexter and some hot chocolate…
Any new interesting tv series I should know about? Do share!
RO: Ma tot car cu umbrela aia dupa mine de cand a fost saptamana aia ploioasa, pe la jumatatea lui Octombrie parca. Am si rupt-o dar nu conteaza – vreau s-o ard wise. Mai putin important ca n-am cu ce. Sa previn, alea alea. Sa evit producerea unui nou cataclism de dimensiuni cosmice (adica sa ma ploua). Iar cand va ploua, cand va ploua pe bune si umbrela-mi va fi lasata acasa, cand ploua infernal, ploaie de tot nebuneasca… tetea o s-o arda fleasca. Mda.
Cam asta e cu Andreea the wise. (Ati vazut LOTR sper)
In alta ordine de idei, simt nevoia sa consemnez si-n romana ce-am spus ieri, cu secondurile. Eram cam in graba cand am facut postarea si-am zis lasa, va povestesc maine (adica azi), cum s-au aliniat planetele, stelele si posibil si mămăile in cozi la biserica sa pupe moastele, si in felul asta am reusit sa gasesc neşte treburi in seconduri.
Vineri am plecat spre Buzau (cu sarsanelele dupa mine, evident). Am ajuns undeva in jur de ora 14, m-am despachetat si alimentat, iar la un 3 maxim, bateam strazile in drum spre seconduri. Nu mai fusesem de muuuult timp, din motive ce tin mai mult de toleranta mea la pierdut vremea decat de neplacere dar de data asta chiar am avut bafta. Mai intai am gasit rochia aia neagra de catifea de la Donna Karan despre care va spuneam ieri. Lunga, despicata pe laterale (gen Angelina Jolie si rochia avec le copan pe afara), fara defecte din fericire. Atata tot ca imi e mare si sta cam ca pe gard pe mine. Am dat-o la croitoreasa sa-i puna pense si sa o stramteze. Vedem ce iese…in cel mai rau caz o fac carpa pentru Bubu, sa stea cu fundul pe ea cand zace pe calorifer. Apoi! Am mai intrat in vreo 2 seconduri noi (nu stiu daca v-am mai spus dar sunt o groaza de magazine d’astea in Buzau si din ce vad, continua sa apara altele si altele) si-am gasit cam nimic. Am plecat cu mana goala de acolo.
Next, la piece de resistance (se vede ca-s romanca, altfel cum as putea compune propozitii in 3 limbi deodata), puloverul de casmir Yves Saint Laurent.
A-M M-U-R-I-T.
Topaiam.
Eram piticul atomic. Eu eram.
L-am intors pe toate partile, l-am sucit, l-am rasucit, l-am mangaiat pervers si ne-am indragostit. Si apoi…a intervenit teama celeilalte.
Cealalta femeie.
Inamicul.
Vanzatoarea!
Daca nu mi-l da? (mi s-a mai intamplat de cateva ori sa ajung la casă cu produse si sa-mi spuna duduia ca stai sa vezi, asta nu e de vanzare :-w :-w :-w N-am reusit inca sa inteleg ce dracu căuta pe rafturi daca nu e de vanzare, dar ma rog…asta-i alta poveste). Eh, YSL ăsta a fost. Si acum e al meu, miroase a Cocolino si sta frumos in dulap, burgundiu, moale si pufos.
Mai departe, alt second hand, alta faţă cunoscuta la tejghea. M-am conversat cu vanzatoarea (curioasa nevoie mare sa stie ce-i cu mine de nu ma mai prezint in zilele de marfa) si-am plecat de acolo cu un puloveras H&M roz, cu umerii goi si o foarte smechera fusta de piele neagra. Spun smechera (in primul rand pentru ca am un tic verbal) si in al doilea pentru ca are un croi si niste detalii foarte interesante. Nasturi pe partea din fata, slit, buzunare si o bucatica de material intoarsa in jurul taliei. Am luat-o pentru 10 lei, la insistentele mele si pentru ca ma cunostea vanzatoarea…Spun asta pentru ca initial n-a vrut sa mi-o vanda. Se pare ca era marcata gresit (produsele din piele sunt intotdeauna scoase la vanzare la preturi mai mari decat restul, indiferent de gradul de uzura) dar pana la urma am convins-o sa mi-o cedeze pentru 10 lei. Si-am plecat, balanganind fericita din pungile pline de vechituri cu iz intepator.
Dar n-am terminat aici :> M-am dus apoi in magazinul din care am luat fusta cu print de leopard (cea de acum 2 postari, despre care va spuneam ca e facuta manual de o tipa din Buzau). Mereu gasesc lucruri frumoase acolo desi uneori au preturi maricele… Mi-am luat 2 fuste minunate de aici, una midi verzuie-turcoaz, cu plasa pe deasupra, si inca una mov, maxi, sponsorizata de bunica prajitureasa cu ocazia zilei mele de nume ce se apropie. Traiasca buni.
Gata, m-am spovedit.
Pacate iertate?
P.S. Da, am in mana un telefon din ala. D’ala cu ecran verde, generatia 1999 eclipsa de soare.
Fara invidie, va rog.
