(Sheinside top, Asos pants, H&M hat, Sheinside bag, Zara shoes)
Toate astea de le port, cred că n-am debutat niciuna pe blog. Toate au apărut în filmuleţe dar de pozat…niet.
Nu ştiu cu ce să încep. Mi-e greu să fac un top dar cred că cel mai mult îmi place ce-am pe cap şi servesc cel mai rar: pălăria. Nu din alte motive dar ocazii prea multe să port o pălărie gigant, nu am. E una dintre piesele alea pe care am cumpărat-o ştiind din start că nu o să îmi scot banii (poate sunteţi familiarizate cu formula cost per wear – în cazul ăsta, cost destul iar wear aproape deloc) dar pe care n-aş fi ratat-o nici în ruptul capului. M-am dus până la dracu’-n praznic, în mall la Băneasa, în mijlocul săptămânii, seara, după muncă, nu care cumva să-mi scape. Nu care cumva să se vândă până ajung eu să o cumpăr. Nu care cumva să ratez ocazia de a avea încă ceva ce nu am unde să port. Asta după vânat intens pe site şi în mallurile mai de prin oraş. Astea de nu-s pe câmp, la marginea Bucureştiului.
M-am liniştit. O s-o iau cu mine la mare, iar mai departe, probabil o să rămână moştenire pentru nepoţi.
Bustiera dantelată îmi place mult, mult, mult de tot. Am tot purtat bustiere şi bluze scurte în ultima vreme – e un stil pe care eu îl apreciez şi se potriveşte conformaţiei mele şi de care o să continui să mă lipesc, atât cât o să îmi (mai) permită vârsta. În cazul ăsteia, detaliul ăla la spate face toată şmecheria. În mod normal, m-aş feri (am senzaţia că e exagerat de mainstream trendul ăsta cu sutienele/bustierele de dantelă – sunt efectiv peste tot!) dar asta mi se pare mai altfel, fiind doar modelul de pe spate iar în faţă, bumbac simplu. Sau ce textilă o fi aia. Cred că încă e pe site dacă vă interesează (o găsiţi aici). Materialul e bun, gros, solid, nu e foiţă de ceapă sau alte porcării dar aş sugera atenţie pentru cineva cu un bust mai generos. Cred că merge maxim până la o cupă C şi ar trebui să fie perfect pentru fetele cu sâni mai mici.
Pantalonii sunt sold out din păcate – ştiu că am primit câteva mesaje cu privire la ei, după ce vi i-am arătat într-un video. În continuare sunt fan al pantalonilor palazzo, iar ăştia, aşa riscanţi cum par, eh…de fapt, nu sunt. N-am avut nici cea mai mică problemă, dacă vă gândiţi că se vede ceva pe acolo. Maxim să răsară câte un copan când bate vântul mai tare sau accelerez mersul, dar altfel…aproape că nici nu conştientizezi câta “crăpăturile” au.
Priviri dubioase? Da, normal.
Dar m-am simţit fantastic.
Vreau să ştiu – voi ce imposibilităţuri/riscăciuni/ostentivităţuri aveţi în dulap?
