(River Island skirt, Primark t-shirt, Stradivarius sandals, Zara bag, Oasap earrings, H&M sunnies)
Fie-mi cu iertare rebelul păr şi automatul de Durex. N-am putut să mă abţin. Era acolo, era mov şi era singur, a trebuit să-l iau cu mine-n poze.
Bon, deci eram în Vila Real aici. Adică într-un sat. Cam aşa arată un sat în Spania. E basically mai mişto decât în capitala României dacă e să mă întrebaţi pe mine. Am ajuns acolo într-un weekend, după ce am tâmpit-o pe Mădălina că vreau la târg de antichităţi, vreau la târg de antichităţi. Ne-am tot uitat noi pe net unde găsim aşa ceva şi fiind destul de aproape, am zis să mergem în satul ăsta. Cumva în capul meu, îmi imaginam că fiind mic şi amărât, să vezi ce comori găsesc acolo. Mda. N-am găsit nici pe dracu. Târgul era închis pe vară. Urmează să se deschidă abia în Septembrie, chestie pe care goagălul a omis s-o menţioneze. Ne pregătisem noi temeinic pentru excursia asta, chiar eram rupte de somn amândouă, mai ales Mădălina. Cu o zi înainte stătusem la plajă iar seara ea a ieşit într-un club ceva pe acolo, eu mergând cu părinţii ei să vizitez şi alte oraşe. Eram prea obosită ca să fiu capabilă de zbânţuit şi oricum nu pricepeam o iotă din ce vorbeau aia cu care a ieşit. I-am zis tati, du-te singură că nu-i de mine. Şi m-am dus cu babacii. Ce să fac. Vârsta. Anyway, eu am ajuns acasă pe la 1 noaptea, ea la 7 dimineaţa. Iar la 9, trezeşte-te şi du-te la târg. Că închide chipurile, până-n 12. Am trezit-o p’asta săraca, mai mult moartă decât vie (oricum eram zombie şi eu), m-a spurcat probabil în gând dar ne-am dus până la urmă. Şi când am ajuns acolo, la destinaţia vieţii…NEIN TÂRG! Cum nein târg? 😐 Ete aşa. Am întrebat nişte localnici (a întrebat adică, EA, Mădălina, doar nu eu) iar ăia au zâmbit drăguţ şi ne-au spus că bine pa, veniţi voi la toamnă. No există niciun târgo cuanto tiempo es la vara.
Superb.
Dar dacă tot am ajuns, am făcut câteva poze…Să nu zicem că n-am fost. Că de antichităţi, ne-am umplut. Cu sacii am luat. Aha.
Satul, foarte drăguţ. Curat, liniştit şi ingrjit, ca mai toată Spania pe care am văzut-o. Nu prea erau oameni pe străzi. Abia am găsit câteva magazine deschise să ne luăm o apă că eram leşinate de sete. Flori pe clădiri, automate de Durex pe pereţi…mişto zic.
Am purtat o fustă River Island (pentru maxim 2-3 ore, după care, am vărsat, evident, mare pahar mare de cola pe ea; yes), un tricou Primark cu manelişti, sandale Stradivarius, geantă Zara şi cercei Oasap. După ce-am terminat cu târgul şi excursia lu’ peşte, ne-am dus la plajă. Unde, prăjeală. Şi somn pe nisip, pentru că târg şi pentru că club azi noapte.
În altă ordine de idei, am fost, după cum am spus, la Buzău weekendul trecut. Mi-am prelungit puţin şederea dar tot am senzaţia c-a trecut într-o clipită. La întoarcere, a fost ceva de vis pe tren. N-am avut aer condiţionat DELOC pe toată durata călătoriei iar la geamuri sigur că nu puteam să am acces, să le deschid măcar un sfert, pentru că ce să vezi, urla călătorul român că prinde curent. Aşa că am mers foarte mişto, 2 ore în 50 de grade. Aveam senzaţia c-am coborât din iad când am ieşit din mizeria aia de tren. Cumplit. Poate că n-ar strica să dau odată de permis.
Los pupicios.
