She went down down down and the devil called her by name

1

2

3

From left to right: Sandra, Laura, Silvia, me, Raluca and Andreea

5

(vintage blazer, thrifted Levi’s jeans, River Island shoes, Stradivarius cuffs, vintage earrings and bag, no name body and necklace)

EN: Success. I am now home, I got my usb cable, I have photos to share and rambling words.
So. A week ago I receive this invitation from IL PASSO, a romanian brand of shoes and bags, to invite me to their spring/summer collection launch party. I was pretty jacked up with an ugly cold so I wasn’t in a mood for a party at all but somehow, I decided to go. I started getting ready an hour early and I decided to wear these pants and some low heeled, comfy shoes because I knew I had to walk a lot. Anyway, I left home feeling confident and pretty awesome about me and my lovely pants. I walked for about 10 minutes, till I reached the crosswalk and had to wait for the light to turn green. I crossed and as I reached the opposite side of the intersection, BAM! My feet stumbled over the ground and I went down, with a solid WHUMP – right on my knees, much to the delight of some passerbys (judging by the lovely stares and giggles). Of course my knees swelled up and I wrenched my arm and I felt super embarassed but the worse part was ripping my pants. So sad. So so sad. Devastating. Catastrophic. Anyway, somehow I managed to get up, I called my friend Olivia who i was supposed to meet, and I decided to go back home and get changed. I wasn’t very sure I still wanted to go but I cleaned the wounds and I started to rummage through my closet for something to wear. I then quickly got dressed in these thrifted Levi’s jeans and some other shoes and I left. Of course I was late. Of course I started to complain to Olivia about my pants as soon as I arrived and somehow, she seemed more concerned about my health than my pants. I really don’t understand this girl. At all.
Ok, you can laugh now.

RO: Gata tati. Sunt acasa, am cablu, am poze, am material. Sa inceapa dezmatul :>
Deci. Primesc invitatie de la IL PASSO pentru evenimentul de lansare al colectiei primavara/vara. De vreo saptamana in sabii ma taiam si-n lupta ma luptam cu o raceala crancena, astfel ca dispozitia si cheful meu spre a onora invitatia batea spre zero. Decid totusi sa ma duc. Cu vreo ora inainte incep sa ma imbrac si iau pe mine pantalonii astia. Ma incalt cu niste chestii cu toc mic, nu ma complic stiind ca am ceva de mers. Plec de acasa incantata, vesela, simtindu-ma fabulos in pantalonii aia, am ochelarii pe nas si geanta pe umar. Calc normal, nu ma grabesc, barbia paralela cu asfaltul, privesc in fata. Ajung la trecerea de pietoni, undeva intr-un loc foarte aglomerat, la o ditai intersectia plina de oameni si masini. Astept la semafor, se face verde si trec. Merg frumos, traversez…ajung pe partea cealalta…si BUF! Intr-o fractiune de secunda se duce dracului tot mersul meu, toata divenia, toata orice si se trezeste Andreea cu picioarele impleticite, facand love cu gropile din trotuar si stand up comedy cu trecatorii amuzati care e posibil sa-mi fii facut si poze in acel epic moment. Cumva cand am cazut, am aterizat in genunchi si mi-am lasat restul greutatii pe mana stanga, care este acum luxata. Genunchii erau plini de sange iar acum sunt umflati, multumesc frumos. Si totusi…bun. Am cazut ca dracu, m-am lovit, m-am facut de ras, bine bine, dar problema cea mare e ca pantalonii mei sunt PA. Au ditai gaurile in genunchi si din cate am inteles de la specialistele in ale croitoriei, nu exista leac. Ceea ce e mai mult decat dramatic iar catastrofal e prea putin spus.
Sa revenim. Ma ridic:> Abia merg, ma dor picioarele si mana, dar o sun pe Olivia sa o anunt ce boacana am facut si ca nu stiu daca mai ajung. Din fericire nu eram foarte departe de casa, asa ca o iau usurel inapoi si ma intorc spre barlog. Rascolesc disperata in dulap dupa ceva de imbracat (i-am spus eu maica mii ca e cazul sa mai imi ia si mie ceva de imbracat ca n-am haine, dar nu ma crede), evident ca nu gasesc nimic, incep sa ma crizez si decid sa nu mai plec. Nu, ba plec. Curat superficial ranile din genunchi, trag repede pe mine levisii de 0,50 bani din sh, ma incalt cu altceva si o tai. Intarzii dar ajung pana la urma, ma intalnesc cu Olivia si incep sa vociferez de pantaloni. Nu pricep de ce dar ea parea mai ingrjorata daca-s eu intreaga. N-o inteleg si cred ca nici ea gravitatea situatiei. PANTALONII!!!! Lasa-ma dracu pe mine!!!
Gata, v-am informat. Pana la urma m-am dus imbracata cum vedeti in pozele astea.

P.S. Sper ca nu va asteptati sa va povestesc de eveniment, mi s-a parut mai important sa ma fac de ras si aici. Pupicios.

Distribuie:

Looking for Something?