EN: Being some sort of a pear shaped hourglass, I always find wide legged pants flattering (and super comfortable). Unfortunately, they don’t find me at all. In this sea of skinny jeans and tights worn as pants (awful, ahem), it’s so difficult for me to get this kind of trousers, with a fitted, high waist and long, wide legs. They are just as comfortable as a maxi skirt, just chicer! So I was super excited to thrift this pair last summer. It’s probably the only one I could find with a good defined waistline, ever since I’ve been interested in fashion. I paid like 33 cents for them, how great is that?
Worn here with a stripey top, my mom’s bag (finally convinced her to borrow it to me, yes!) and Oasap jewelry: necklace, bracelet and rings.
Oh, and in case you’re wondering, Zoomserie is the name of this super cute pastry shop where they sell the most delicious cakes ever. I love their strawberry chocolate mousse! Yum.
RO: Tengo una mutra de acritură, tengo tengo (Woaaaa, super circ zilele astea. Am uitat sa va spun cu espagnolul. Long story short, prietena mea Madalina, despre care v-am mai spus, e aici in tara cu o bursa din Spania, deci va sta doar un an ca sa studieze in Romania. Espagnolul e colegul ei de acolo, venit pe acelasi sistem. Acuma…pe ea o inteleg, dor de casa, dor de tara, etc. Dar ala cred ca e doar sadic, altfel nu inteleg ce dracu poate sa caute pe aici. I s-a acrit de atata bine in Spania probabil, vrea s-o arda exotic la manelăreală, la otrepe, la Cancan land. Anyway, ideea e ca nu mai vrea:)) Se intoarce zilele astea la măsa, in Iberică acolo, si am inceput sa ne cautam alt coleg de apartament. Si ce sa vezi, so far avem alt espagnol. Beton. De nu m-oi face eu translator la Acasa tv, cu Gaviotica si Marimar acolo, eh bine.)
Revenind, revenind, revenind. Acritură, da. Fiindca eram in mijlocul soselei, treceau masini (extraordinar tupeu sa nu ma lase sa-mi fac pozele!), era 5 (si stim cu totii ca nowadays la 5 juma’ se ia curentul, se da stingerea, gata cu lumina si deci gata cu foto), pozarul se maimuţărea si mă imita, deci da, ia de aici happy face.
Noroc ca m-a dus la îndulceală după.
La Zoomserie, of course.
Foarte bune prăji au acolo.
Ca sa va zic si ce-am purtat…Cred ca am inceput sa ma relaxez mai mult lately. Poate si din cauza faptului ca sunt in picioare cam toata ziua – insa imi ia din ce in ce mai putin timp sa ma decid. In cazul asta, victoria verii trecute: cea mai perfectă pereche de pantaloni largi, cu talia exact unde mi-o doresc (incredibil de greu sa gasesc asa ceva in magazine), pentru un leu. Da, un leu am dat pe ei. Bancnota aia verde cu bărbosu’ Iorga.
Inca o chestie misto care ma super încantă ar fi geanta. E a maică mii. M-am milogit de ea cand am fost acasă si mi-a cedat-o, macar temporar (sau cel putin asa crede ea:-“). E foarte cochetă si micuţă aşa (cu toate ca imi încape caramida Canonul in ea), si imi place foarte mult combinatia ciocolată-auriu.
La gât, gândaci. Colier mă.
